În țara în care 30% dintre școli au WC-ul în curte, miniștrii anunță că, în curând, toate instituțiile gimnaziale vor avea Internet

„Există un program la nivelul Ministerului Învățământului, Internet Campus, care vizează introducerea internetului în mediul gimnazial, în toate școlile din România. Acest proiect este întârziat, pentru că ar fi trebuit să fi început implementarea sa de mai bine de un an. Am reușit ca în ultimele șase luni să deblochez și dialogul cu Ministerul Învățământului, dar, și așa, situația în care se aflau cei care aveau obligația să inventarieze școlile în care există acest serviciu, având în vedere că e vorba de fonduri europene, doar acolo unde nu există acest serviciu, pentru a nu ne expune riscului de dublă finanțare. La acest lucru se lucrează. Neștiind câte școli sunt fără Internet astăzi, pot să vă promit că înainte de sfârșitul anului viitor toate școlile din România, din mediul gimnazial, vor avea Internet Campus, prin intermediul programului derulat de Ministerul Învățământului, în care Ministerul Comunicațiilor este partener, iar organismul intermediar este finanțatorul acestui proiect”, a declarat Lucian Șova, ministrul Comunicațiilor, luni, la evenimentul de lansare a raportului UNICEF despre starea copiilor în lumea digitală.

Ministrul Comunicațiilor a precizat că economia României este una dintre cele mai puțin digitalizate din Europa, deși nivelul de utilizare a Internetului este ridicat. „Deși, în România, utilizarea Internetului și a calculatorului se face pe o scară largă, economia românească figurează printre cele mai puțin digitalizate din Europa. Este o contradicție în termeni pe care noi, la minister, ne străduim să o eliminăm”, a mai spus Șova.

Conform „Raportul Starea Copiilor Lumii 2017: Copiii în lumea digitală”, la nivel mondial 1 din 3 utilizatori de Internet este copil, 71% din copii și tineri sunt online comparativ cu doar 48% din populația totală. Cu toate acestea, 3 din 5 copii și tineri africani sunt offline, comparativ cu doar 1 tânăr din 25 din Europa. Astfel, aproximativ o treime din tineretul lumii – 346 de milioane de persoane – nu dispune de conexiune online, ceea ce accentuează inechitățile existente în rândul copiilor și le reduce posibilitatea de a participa la o economie care capătă tot mai mult un caracter digital.

„Nu fiecare copil va avea parte de experiența acestei schimbări. Aproximativ o treime din tineretul lumii – 346 de milioane – nu beneficiază de acces la tehnologia digitală. Această situație îi afectează în special pe copiii care locuiesc în zone izolate sau care sunt constrânși de sărăcie, excluziune și situații de urgență. De asemenea, în România – una dintre țările cu cele mai rapide conexiuni la Internet – observăm diferențe majore între regiunile de dezvoltare referitor la accesul la rețea, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul variind de la 87,3% în regiunea București Ilfov la mai puțin de 70% în regiunea Nord-Est, o zonă cu precădere rurală care înregistrează deja un nivel mult mai mare de sărăcie”, a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.

Potrivit studiului, există tot mai multe dovezi potrivit cărora copiii accesează internetul la vârste din ce în ce mai mici. În unele țări, copiii sub 15 ani au aceleași șanse de a utiliza Internetul ca și adulții peste 25 de ani.

Telefoanele inteligente alimentează o „cultură a dormitorului” („bedroom culture”), pentru mulți copii accesul online devenind mult mai personal, mai privat și mai puțin supravegheat.

Tinerii africani sunt cei mai puțin conectați. Aproximativ 60% din ei nu sunt conectați online, comparativ cu doar 4% din tinerii europeni. Decalajele digitale reprezintă mai mult decât o chestiune de acces. Copiii care se bazează mai mult pe telefoanele mobile decât pe calculatoare pot beneficia doar de o experiență online de nivel secundar, iar cei care nu au competențele digitale necesare sau care vorbesc limba unei minorități au frecvent probleme în a găsi conținut virtual relevant pentru ei, conform studiului.

Decalajele digitale reflectă totodată discrepanțele de ordin economic, amplificând avantajele copiilor din mediile mai înstărite și lipsindu-i de oportunități pe copiii cei mai săraci și mai dezavantajați, avertizează UNICEF.

Organizația susține că există un decalaj digital între sexe. La nivel global, în 2017 în rândul utilizatorilor de internet s-au înregistrat 12% mai mulți bărbați decât femei. În India, mai puțin de o treime din utilizatorii de internet sunt femei.

TIC accentuează riscurile tradiționale asociate copilăriei, precum intimidarea (bullying), și alimentează noi forme de abuz și exploatare a copiilor, cum sunt, spre exemplu, materialele cu copii abuzați sexual „realizate după cerințele clientului” și live streaming-ul actelor de abuz sexual la care sunt supuși copii, avertizează UNICEF.

Mai mult, prin intermediul profilurilor anonime create pe rețelele de socializare și a forumurilor nesecurizate asociate jocurilor online, agresorii îi pot contacta mai ușor pe copiii care nu sunt conștienți de pericolele care îi pândesc.

Noile tehnologii – precum criptovaluta și rețelele de tipul „Dark Web” – reprezintă o sursă care alimentează live streaming-ul actelor de abuz sexual al copiilor și alte tipuri de conținut online dăunător și care ridică probleme serioase pentru organele de aplicare a legii nevoite să țină pasul cu acestea.

Potrivit studiului, 92% din numărul total de URL-uri identificate global de către Internet Watch Foundation ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci țări:Olanda,Statele Unite,Canada, Franța și Federația Rusă.

Deși majoritatea copiilor prezenți online consideră experiența respectivă ca fiind una pozitivă, mulți părinți și profesori sunt îngrijorați de faptul că timpul petrecut de copii absorbiți în fața ecranelor dispozitivelor digitale îi face pe aceștia să sufere de depresie, creând dependența de internet și constituind chiar și un factor ce contribuie la obezitate, susține UNICEF.

Cercetătorii recunosc faptul că utilizarea exagerată a tehnologiei digitale poate contribui la depresia și anxietatea în rândul copiilor. Pe de altă parte, copiii care întâmpină dificultăți în mediul offline au posibilitatea uneori de a lega prietenii și a primi sprijin social online de care altfel nu ar putea beneficia.

Raportul recomandă: plasarea copiilor în centrul politicii digitale, dezvoltarea competențelor digitale astfel încât copiii să se poată informa, implica și acționa în siguranță în mediul online, protejarea copiilor împotriva pericolelor din mediul online – precum abuzul, exploatarea, traficul, agresiunea online și expunerea la materiale neadecvate, valorificarea puterii sectorului privat în demersul de promovare a standardelor și practicilor etice care protejează și susțin copiii în mediul online, garantarea protecției intimității și identității copiilor în mediul online și asigurarea accesului necostisitor al tuturor copiilor la resurse online de calitate foarte bună.

CERT-RO a prezentat un ghid pentru părinți cu informații necesare educării copiilor care navighează online. Acesta cuprinde și un set de reguli și măsuri de precauție pentru evitarea pericolelor din lumea digitală.

UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. UNICEF este susținut financiar integral prin contribuțiile voluntare ale persoanelor fizice, corporațiilor, fundațiilor și a guvernelor.

CERT-RO este o instituție publică, având ca atribuții prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente ce afectează infrastructurile cibernetice care asigură funcționalități de utilitate publică sau servicii ale societății informaționale.